Tristeţea şi fericirea nu există una fără alta
Pentru că este o emoţie comparativă, gradul fericirii poate fi măsurat sau evaluat numai prin profunzimea tristeţii. Altfel spus, măsura fericirii unei persoane este apreciată în funcţie de măsura tristeţii pe care a experimentat-o în trecut. Cu cât este mai mare tristeţea, cu atât mai mare va fi fericirea. Fără tristeţe, fericirea nu ar avea sens şi deseori teama de suferinţă diminuează abilitatea unei persoane de a experimenta cele mai înalte culmi ale fericirii.
Ce este fericirea?
Fericirea este o experienţă subiectivă care diferă de la un om la altul, dar, din punct de vedere psihologic această stare se poate cuantifica pentru a fi înţeleasă. Astfel, când vorbim despre fericire, ne referim la plăcerile sau satisfacţiile trăite de o persoană. Acestea pot dura doar câteva minute.
Fericirea este o experienţă interioară care poate varia ca intensitate de la satisfacţii mici până la euforie şi nu este întotdeauna exprimată. Psihologii se referă deseori la fericire că la o stare de spirit sau o stare emoţională pozitivă. Aceasta este la polul opus al stărilor de spirit scăzute şi negativitate, viziune pesimistă asupra realizărilor, a situaţiei de viaţă sau a perspectivelor din viitor.
Cuantificarea fericirii
Chiar dacă fericirea este subiectivă şi variază de la individ la individ, deseori s-a încercat măsurarea sau cuantificarea acesteia. Mai mult, ONU a lansat un raport despre fericirea mondială în care clasifică ţările în funcţie de gradul de fericire, satisfacţie şi bunăstare a cetăţenilor lor. Astfel, în 2016 Danemarca este considerată cea mai fericită naţiune, aceasta fiind urmată de Elveţia şi Islanda. În vreme ce SUA era clasată pe poziţia a 13-a, Marea Britanie era pe locul 23. Conform acestui raport care cuantifica fericirea după anumiţi parametri bine stabiliţi, ţările nordice sunt printre cele mai fericite din lume.
Fericirea nu poate exista fără tristeţe
Cum am putea aprecia fericirea dacă nu am experimentat niciodată tristeţea?! Cu toţii suntem familiarizaţi cu principiul Yin şi Yang care reprezintă cele două elemente contradictorii care se completează reciproc şi se atrag pentru a genera echilibru. Conform acestei filozofii, pentru ca lumea să funcţioneze armonios, fericirea trebuie experimentată împreună cu tristeţea.
Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista tristeţe
Dacă ar fi să analizăm acest scenariu ipotetic, ar trebui să presupunem că am eliminat durerea, bolile, violenţa, războaiele şi toate lucrurile negative. Din punct de vedere tehnic am fi mereu fericiţi, dar în această lume utopică fericirea ar deveni rapid un sentiment obişnuit. Oamenii ar considera-o ceva intrinsec şi ar ajunge rapid să nu-i mai conştientizeze existenţa, pentru că o trăiesc constant.
Pentru a putea face diferenţa şi a trăi fericirea, tristeţea ar trebui să fie şi ea prezentă. Altfel, fără această experienţă nu am fi capabili să înţelegem şi să definim valoarea fericirii.
Fericirea – o stare electrizantă
Filozofii, teologii şi psihologii caută de mult o cale pentru a defini fericirea. Ba chiar a fost creată o ramură a psihologiei dedicată studiului acesteia – psihologia pozitivităţii.
Însă, fericirea este mai mult decât o stare de spirit pozitivă. Aceasta implica o stare de bine generală care poate însemna o viaţă mai bună şi experimentarea unor profunde mulţumiri şi satisfacţii.
Fericirea are efecte benefice asupra sănătăţii
Chiar dacă este greu de cuantificat, studiile dovedesc că fericirea poate îmbunătăţi sănătatea fizică. Sentimentele pozitive şi de împlinire sunt benefice pentru sistemul cardiovascular, sistemul imunitar, reduc inflamaţiile şi tensiunea arterială. Mai mult, fericirea a fost legată de prelungirea duratei de viaţă, dar şi de creşterea calităţii acesteia şi a bunăstării.
Obţinerea fericirii este dorinţa oricărui om şi face obiectul căutărilor globale. Oameni din toate colţurile lumii consideră că dobândirea fericirii este mai importantă decât obţinerea altor avantaje cum ar fi averea, dobândirea de bunuri materiale sau chiar realizarea spirituală.
